Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat că prin proiectul de neutralitate climatică pe care dorește să îl implementeze la nivelul orașului nu va interzice consumul de carne și nu va limita achiziționarea de articole vestimentare.
Primăria Municipiului Buzău a organizat joi o dezbatere publică la care au luat parte autorități locale, simpli cetățeni și specialiști pentru a discuta pe tema proiectului M100. Recent, conducerea administrației locale a anunțat aprobarea contractului prin care municipiul se angajează să atingă neutralitatea climatică până în anul 2035, prin intermediul unor proiecte precum utilizarea apei uzate în agricultură, folosirea energiei regenerabile și amenajarea de noi spații verzi sau corpuri de pădure. Pentru a putea fi aprobat într-o viitoare ședință de Consiliu Local Municipal, proiectul a trebuit să fie supus unei dezbateri publice, la care au participat zeci de persoane.
Ținând cont de criticile apărute în spațiul public, primarul Constantin Toma a precizat încă din startul dezbaterii că prin proiectul M100 nu se încearcă limitarea unor drepturi cetățenești.
‘Nu propunem să nu se mai consume carne la Buzău, nu propunem să se cumpere o singură textilă vara și două textile iarna, nu propunem să nu se mai consume carne, ouă, lapte. 150 de milioane de euro pentru cele 46 de blocuri – unele s-au făcut, unele sunt în curs acum. Toate aceste blocuri sunt prinse în proiectul M100. Unde se greșește aici? Nu-i de consum de carne, nu-i de consum de ouă. Plan de optimizare a traficului urban și devierea traficului greu. Până la sfârșitul anului tot transportul în comun din Buzău va fi electric. La deșeuri avem o mulțime de proiecte. Am întrebat un distins preot, dacă noi vom utiliza cei 10-12 milioane mc de apă, proiect în premieră pentru România și să realizăm un sistem de 25.000-30.000 hectare cu apă de la stația de epurare, cu ce greșim aici? Este un sistem care este împotriva oamenilor? ‘, a spus în cadrul dezbaterii desfășurate joi, Constantin Toma.
În schimb au existat și opinii contrare inițiativei derulate de către Primăria Buzău. O parte dintre buzoieni s-au întrebat dacă nu cumva proiectul ar putea avea și o componentă de reducere a consumului, motiv pentru care au punctat că nu sunt de acord cu punerea în practică a unor astfel de măsuri.
‘Sunt două componente în acest proiect: green și smart. Această componentă smart ar fi pentru optimizarea consumului, adică să spunem mai pe românește pentru reducerea consumului, în termeni ecologici. Nu spuneți nimic despre riscuri, mi se pare foarte suspect, ni se pare foarte suspect că vă grăbiți cu implementarea. Nu mai credem în Moș Crăciun, nu mai credem în darnica UE care nu mai poate de grija poluării din Buzău. Dacă punem în context această digitalizare, ne gândim la buletinul biometric care a apărut, la camerele cu recunoaștere facială care au apărut, la apariția centrelor de date și explozia AI care necesită foarte mult consum de energie și de apă. Ce ciudat, o coincidență, nu-i așa? Dar nu credem în coincidențe, vedem clar lagărul digital care se construiește’, a spus în cadrul dezbaterii, unul dintre cetățenii prezenți, Raluca Andreea.
Proiectul a fost criticat și de către deputatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Sorin Titus Muncaciu.
‘Cum ați introdus dumneavoastră acest proiect, prin CE? CE a venit la Guvernul României, două ministere au intrat în acest lucru și le promiteți oamenilor bani. Întotdeauna când cineva îți dă ceva, imposibil să nu îți ceară ceva. Vrem să vedem contractul (…) Cum considerați dumneavoastră că noi o să reducem cu 45% emisiile de carbon, cu ce plătim? Spuneți că nu se va modifica nimic dar uitați-vă în codul alimentar de la Paris, de la mama ONG-rilor care au făcut acest program, Race to Zero, acolo scrie foarte clar despre carne. Veniți la nivelul Consiliului, organism administrativ, dar nu poate să judece drepturile omului. Dacă îi încălcați doamnei dreptul de a intra într-un magazin pentru că ați digitalizat nu știu ce, în momentul acela nu mai merită jumătate de miliard libertatea noastră’, a transmis deputatul AUR, Sorin Muncaciu.
În încheiere, primarul municipiului Buzău a reiterat că proiectul nu vizează impunerea unor restricții alimentare sau de circulație și nici nu impune sancțiuni.
M100 e un hub național, coordonat la nivel interministerial, care își propune să susțină orașele românești în tranziția lor verde.
În cadrul acestui program, orașele Alba Iulia, Bistrița, Brașov, București, Buzău, Constanța, Iași, Oradea, Reșița și Timișoara au fost selectate pentru a deveni neutre climatic până în 2035.
Aceste orașe vor primi în următorii ani sprijin în dezvoltarea planurilor de neutralitate climatică și vor fi finanțate pentru a implementa acțiuni care să le ajute în tranziția verde.