Cea mai mare peșteră salină din Europa și a doua din lume, Peștera 6S din Mânzălești, comună aflată pe unul dintre cele mai mari zăcăminte salifere din țară, nu a fost niciodată deschisă publicului din motive de siguranță, autoritățile locale căutând soluții pentru punerea ei în valoare.
Pe Valea Slănicului din județul Buzău, între comunele Mânzălești și Lopătari, turiștii se pot bucura de peisaje spectaculoase cioplite parcă în sare de-a lungul milioanelor de ani.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES FOTO
”Grunjul” de la Mânzălești, aflat la confluența pârâului Jgheab cu râul Slănic, are o formă de piramidă albă format din tuf vulcanic și marne albe cineritice.
”Platoul Meledic este o rezervație naturală, speologică și zoologică care se întinde pe o suprafață de 67,5 hectare. Aici se întâlnește unul dintre cele mai mari zăcăminte salifere din țară. Prin dizolvarea sării rezultă forme de relief spectaculoase, cu dimensiuni și fizionomii variate. Un exemplu reprezentativ este ansamblul de peșteri săpate în sare de apele subterane. (…) Atracțiile Platoului Meledic includ peștera 6S, care a fost descoperită în anul 1980, fiind a doua peșteră în sare ca lungime din lume (3.190 de metri), Lacul Mare și Lacul Castelu”, descriu zona reprezentanții Consiliului Județean Buzău.
Potrivit administrației locale, în urma precipitațiilor înregistrate la sfârșitul lunii mai, nu au fost sesizate distrugeri în zona peșterilor de sare, care nu pot fi vizitate de turiști din motive de siguranță.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES FOTO
În ciuda recordurilor înregistrate, Peștera S6 nu a fost niciodată deschisă publicului larg, Primăria Mânzălești propunându-și să găsească soluții împreună cu specialiștii pentru punerea ei în valoare.
”Nu avem probleme, la noi nu s-a întâmplat nimic, a plouat liniștit, nu am avut inundații care să producă probleme. Nu se poate vizita peștera, este surpată, nu s-a vizitat niciodată de cetățeni. Au fost niște speologi prin ’86, au intrat în ea, în rest nu s-a vizitat. Are o lungime foarte mare, vreo 3 kilometri, este prima din Europa și a doua din lume ca lungime. Ne-am gândit să o punem în valoare, dar trebuie specialiști care să propună soluții pentru a nu se întâmpla evenimente neplăcute. Nu se poate vizita, dar pe exterior se duc turiștii, se uită la ea. Mai sunt zone cu sare, se pot vizita”, a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Mânzălești, Viorel Moldoveanu.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES FOTO
Specialiștii sunt de părere însă că ansamblul de peșteri de sare din Mânzălești care include și Peștera S6 nu poate fi pus în valoare din cauza caracteristicilor sale naturale. Accesul este interzis ca urmare a faptului că pereții și tavanele sunt într-o continuă dinamică.
”La Praid sau la Slănic Prahova sunt saline săpate de oameni, la Mânzălești sunt peșteri naturale, 46 erau, dar este greu să știi câte sunt pentru că apar și dispar. Peșterile nu sunt vizitabile sub nicio formă, sunt foarte periculoase pentru că sarea este o rocă plastică, intri în peșteră, se poate închide în spatele tău, nu mai spun că poți călca pe o rocă solidă la prima vedere, dar ea să se comporte ca un nisip mișcător. Peșterile au fost explorate doar de către speologi profesioniști, este foarte periculos pentru turiști, uneori apare câte o intrare, apoi a dispărut complet, fie pentru că s-a prăbușit tavanul și a acoperit-o, fie a fost dizolvată de apă. Sunt importante pentru că au avut niște recorduri, cea mai lungă și cea mai adâncă peșteră de sare din lume la un moment dat, acum a devenit a doua sau a treia pentru că s-a mai prăbușit. Sunt importante pentru că s-au găsit fosile din era glaciară în ele, foarte bine prezervate. Ele tot timpul se prăbușesc, se refac altele, este un proces dinamic. Ce am făcut noi, niște filme 360 de grade înăuntru, nu am intrat foarte mult, ca oamenii să le poată vedea prin intermediul VR, dar altfel nu ai ce să le faci, sunt foarte periculoase. Sarea de aici nu este ca la Praid, este foarte fragmentată, se rupe ușor. Avem însă cele mai mari depozite de suprafață de sare”, a precizat, pentru AGERPRES, vulcanologul Răzvan Popa, mnagerul Geoparcului UNESCO ”Ținutul Buzăului”.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES FOTO
Platoul Meledic și ”Grunjul” de la Mânzălești fac parte din Geoparcul ‘Ținutul Buzăului’ care a fost recunoscut drept sit UNESCO în luna aprilie 2022, fiind un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural de importanță mondială. AGERPRES