Eveniment

Expoziția ‘Satul românesc și tragedia colectivizării’ – despre morțile țăranilor care s-au opus fenomenului

Muzeul Județean Buzău, în parteneriat cu Muzeul Ororilor Comunismului din România, anunță deschiderea expoziției temporare ‘Satul românesc și tragedia colectivizării’, eveniment în cadrul căruia va fi prezentată o listă cu țăranii care s-au opus fenomenului socio-economic cu prețul vieții și poveștile tragice din spatele fiecăruia.

Expoziția va fi găzduită de Muzeul de Etnografie ‘Vergu Mănăilă’ din municipiul Buzău, în spațiu dedicat punerii în valoare a tradițiilor rurale și a patrimoniului etnografic buzoian.

‘Expoziția își propune să aducă în fața vizitatorilor drama satului românesc din perioada comunistă, marcată de procesul forțat al colectivizării agriculturii (1949-1962). Fotografii de epocă, documente de arhivă, analize istorice, mărturii scrise și povești de viață vor ilustra destinele unor comunități și ale unor țărani, inclusiv buzoieni care au suferit sub represiunea regimului totalitar. Alături de prezentarea unor istorii locale, experiența colegilor de la Muzeul Ororilor Comunismului din România va aduce un plus de rigoare documentară și expertiză în valorificarea patrimoniului memoriei recente’, a transmis Muzeul Județean Buzău.

Organizatorii apreciază că expoziția reprezintă un demers de recuperare a memoriei colective și o experiență de reflecție și înțelegere asupra suferințelor prin care a trecut satul românesc în perioada comunistă.

‘Avem în vedere amenajarea unui spațiu care vizual și estetic să fie unul comemorativ pentru victimele buzoiene ale procesului de colectivizare. Sunt foarte bine documentați țăranii din Buzău care s-au opus acestui proces și au sfârșit fie în închisorile comuniste, fie la canal. Vor fi obiecte, fotografii obișnuite din satul românesc, din Cooperative Agricole de Producție (CAP-uri), din Stațiuni pentru Mecanizarea Agriculturii (SMA-uri), Stațiuni de Mașini și Tractoare (SMT-uri), adică acele formule de organizare colectivă pe care le-a impus uneori cu prețul vieții, statul comunist român, obiecte care au fost folosite în agricultura la comun și vor fi elemente de impact vizual’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.

Mai mulți țărani care s-au opus colectivizării vor putea fi regăsiți, alături de poveștile lor, pe o listă care va face parte din expoziția organizată la Muzeul de Etnografie ‘Vergu Mănăilă’.

‘Matache Tudorache, țăran înstărit (‘chiabur’) din satul Găvănești, com. Săgeata (Buzău), născut în 1893. Membru PNȚ. În 1948, i s-a confiscat pământul și i s-a naționalizat moara. Începând cu 1945, arestat în mai multe rânduri. A murit în lagărul Periprava, pe 26 dec. ’56. Neagu Dinu – țăran din satul Măcrina, com. Puiești – Buzău. Membru PNȚ. Arestat în 1959; omorât în timpul anchetei, la Securitatea din Râmnicu Sărat (de col. Vasile Lupu). Pe certificatul de deces a fost trecută drept cauză a morții sinuciderea. Popa Ioan M. – născut la 26 ianuarie 1892, la Găvănești – Buzău. Fost polițist. Arestat la 26 iunie 1952 și condamnat la 24 de luni de muncă forțată, pentru ‘activitate dușmănoasă’. Detenția la Cernavodă și Gherla, unde a murit la 11 aprilie 1953, în condiții de exterminare. (…) Roșioru Ion-Panaite – născut la 6 nov.1892. Fiul preotului Ion Roșioru din satul Plevna, com. Greabănu – Buzău. Fost învățător și inspector școlar până în anul 1944, când a ieșit la pensie fără remunerație, deoarece avea avere. După război a făcut parte din Partidul Social Democrat al lui Titel Petrescu. În 1959 a fost arestat și torturat la Securitatea din Ploiești, împreună cu alți doi învățători, Ghinoiu C. Ion și Morogan, acuzat de atitudine ostilă regimului și împotrivire la colectivizare. Condamnat la 12 ani muncă silnică de T.M. București. Detenția în pen. Jilava și din 19 feb. 1959 la Gherla. A murit în detenție, la 13 mar. 1963, în pen. Gherla’, informează Muzeul Județean Buzău.

Expoziția va fi deschisă publicului începând cu data de 28 septembrie, ora 12:00, și va putea fi vizitată până pe data de 08 februarie 2026. Accesul la vernisaj va fi gratuit.

Exit mobile version