Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău deține în colecție 20 de soiuri de crizanteme de dimensiuni și culori diferite, două dintre acestea, comestibile, fiind în curs de omologare, potrivit reprezentanților instituției.
În luna noiembrie, perioadă care coincide cu temperaturi mai scăzute și precipitații, zeci de tufe sub forma unor bulgări colorați pot fi observate la BRGV. În colecția de crizanteme se regăsesc soiuri cu flori albe, bicolore, roșii sau portocalii, de diverse dimensiuni.
‘Avem o colecție bogată de crizanteme. Sunt undeva stabilizate peste 20 de soiuri. Cunoscute popular sub denumirea de tufănele, dar sunt varietăți de crizanteme ameliorate, foarte multe au fost recuperate sau găsite în gospodării. În timp ne gândim să lărgim spațiul acordat acestei specii, pentru că este o specie cu multiple întrebuințări, plecând de la partea alimentară, de la varietățile comestibile și apreciate pentru beneficiile medicinale, mergând până la cele care sunt ornamentale, și sigur, au multe alte proprietăți, sunt și repelente pentru anumiți dăunători. Acestea care rodesc tufă globuloasă de regulă, tradiționale, nu necesită îngrijiri deosebite, ci doar trebuie udate la timp și eliberate de buruieni. Dar în rest, nu au nevoie de tratamente chimice, sunt plante rezistente. Crizantema se cultivă de mult în România, mai ales la nivel gospodăresc, cele ameliorate au fost cultivate începând cu anii ’50, mai intensiv în România, în general în sere, în spații protejate, pentru a avea o floare frumoasă pentru comercializare’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.
Crizantema, regina florilor de toamnă, utilizată intens și în industria parfumeriei, poate fi cultivată atât în exterior, cât și în ghivece, la interior, având dimensiuni variate, cu o rezistență ridicată la temperaturi scăzute și dăunători.
‘Mirajul acesta al culorilor este atrăgător la această specie și merită lucrat pe ea. Pe sectorul floricol, încercăm să salvăm cât se poate de multe din aceste varietăți. Specia aceasta poate să se exprime în diverse feluri, forme și mărimi. Este o specie care are o mare biodiversitate de culori, de tipuri de floare, de talie. Sunt și varietăți care pot fi cultivate minion, cu tufa mică, bătute, pot fi cultivate și în ghivece, și în jardiniere’, precizează cercetătorul BRGV.
Între varietățile de crizanteme de la BRGV Buzău se regăsesc și două soiuri comestibile, pregătite pentru a fi omologate. Potrivit specialiștilor, în Catalogul european al plantelor legumicole nu este înregistrat niciun soi de crizantemă, dar nici în România. Crizantema comestibilă este folosită ca legumă, pentru frunze și flori, atât în salate, cât și la prepararea ceaiurilor.
‘Crizantema comestibilă a fost o premieră pentru noi și avem două soiuri. Unul în curs de omologare, pe celălalt îl pregătim. Soiurile se diferențiază prin culoarea florii. Una are floarea galbenă, iar cealaltă galbenă și ornată la vârful petalelor cu alb. Deci practic o combinație frumoasă între alb și galben. Este vorba despre o specie de crizantemă care nu a fost în România. Se consumă partea vegetativă, frunzele, lăstarii tinerii și chiar florile tinere. Are un gust deosebit, pot fi folosite în preparate culinare, în salate, în asociere. Are un gust similar morcovului, dar nu întâmplător, pentru că este bogată în caroten pe care organismul îl asimilează cu ușurință. Așa cum consumăm morcovul și ne bucurăm de gustul, aroma lui, așa și crizantema are o aromă specifică, asemănătoare cu cea a morcovului. Este o premieră pentru România, pentru că este o plantă comestibilă, o plantă medicinală, este o plantă ornamentală și, ceea ce este foarte important, se înmulțește prin semințe. Este o mare realizare, pentru că în zona aceasta, a crizantemelor, știm că nu se înmulțesc pe cale vegetativă și atunci putem păstra cu ușurință semințele, putem a înființa cu ușurință cultura’, a dezvăluit Costel Vînătoru.
Potrivit conducerii BRGV, dezvoltarea sectorului floricol din România ar putea conduce la dezvoltarea economiei, în contextul importurilor masive de flori.
‘Sunt resurse genetice valoroase. Multe dintre ele nu sunt explorate, cunoscute suficient. Încercăm să le explorăm din punct de vedere genetic, să stabilizăm genetic aceste soiuri și să le amprentăm genetic. Dacă ne uităm în cataloagele vechi din România, da, s-au pierdut foarte multe soiuri în zona aceasta. Acum, sigur, încercăm să refacem din această zestre și sperăm ca în scurt timp să avem aceste resurse puse la adăpost pentru generațiile viitoare. Este un sector care a fost neglijat, este un sector care, am putea spune că aduce undeva pierdere economiei naționale. De ce? Pentru că România este mare importator de flori. Dacă am constata câți bani pleacă din România pe importul de flori, sigur, ar trebui să ne gândim să facem ceva, condițiile climatice din România sunt bune pentru multe specii floricole. Așa cum menționăm acum crizantema, care poate fi cultivată în România fără probleme, atât în spații protejate, cât și în câmp. Important este să dorești să faci asta’, subliniază directorul BRGV Buzău.
Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale Buzău este o instituție publică de cercetare, aflată sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Instituția are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea – dezvoltarea și conservarea resurselor fitogenetice. AGERPRES