Peste 150 de elemente funerare aparținând ansamblului Sfântul Nicolae din localitatea Gura Sărății, județul Buzău, ar putea fi restaurate până la finalul anului grație unui proiect demarat de către un localnic ce și-a propus crearea unor ‘QR-cruci’ pentru identificarea și istoricul celor decedați, câteva dintre monumente fiind recuperate din fundațiile unor garduri sau folosite ca elemente decorative de către o parte dintre săteni.
Proiectul a debutat în anul 2023, atunci când, dorind să își cunoască mai bine comuna Merei, cea în care a copilărit, Iulian Tănașcu a identificat ansamblul Sfântul Nicolae din localitatea Gura Sărății, un cimitir vechi. Din dorința de a se documenta mai bine, el a observat o serie de monumente funerare parțial sau total îngropate, iar altele rupte de la bază.
‘Mi s-a părut un peisaj dezolant. Pe același teren am observat că exista o căsuță fix în mijloc, lucru ce m-a făcut să îmi doresc să vad ce este înăuntru. Am deschis ușa și am observat că era o cruce din lemn cu Mântuitorul care stătea pe ceea ce părea să fie o masă, învelită cu o mușama. Dând la o parte mușamaua, am observat că era o veritabilă Sfântă Masă, fapt din care am dedus că, fix în acel moment, eram într-un fost altar’, a precizat, pentru AGERPRES, Iulian Tănașcu, fondatorul ‘Călător prin România’.
Sursa foto: Iulian Tănașcu / Arhiva personală
Cu ajutorul unor localnici din zonă, în urma unor discuții cu parohul localității Dealul Viei, sat aflat în imediata apropiere a ansamblului, și sprijinit de primarul comunei, vlogger-ul buzoian a făcut demersuri în vederea demarării unor lucrări de restaurare a monumentelor funerare și transformării lui într-un punct de atracție turistică, axat pe elemente de artă funerară.
Totodată, inițiatorul proiectului a contactat Direcția Județeană de Cultură, Ministerul Culturii și pe cel al Economiei și Turismului, pentru obținerea unui acord.
Primul lucru, povestește Iulian Tănașcu, a fost să observe zona de sus.
‘Am observat că majoritatea cioturilor de cruci și cele îngropate formau un contur de tip cruce în jurul căsuței, motiv pentru care am dedus că biserica încă era acolo. Cu un cuțit gradat special, am împuns în pământ în mai multe zone de lângă căsuță și, la 10 centimetri adâncime, am identificat fundația fostei biserici. Mergând de-a lungul fundației, am scos naosul, pronaosul, absidele si altarul, iar la intrarea în biserica am identificat o zonă pietroasă. Săpăturile au continuat de-a lungul acelor pietre și am scos la iveala un drum de 38 de metri lungime (de la biserică la poarta de intrare în ansamblu) și de 4 metri lățime’,spune acesta.
Sursa foto: Iulian Tănașcu / Arhiva personală
Următorul pas a fost să inventarieze toate crucile identificate și să le curețe.
‘Am construit o echipă cu preotul paroh Laurențiu Dan Damian, cu Antonela Dragomir, cu Iuliana Călina (colega mea) și Cristian Pătrănoiu și, împreună, am cartografiat crucile pe care le-am identificat la început. De asemenea, împreună, am luat decizia de a scoate toate aceste cruci la lumină, de a le curăța, de a le instala din nou, pe același loc, la nivelul solului și de a le scana 3D, astfel încât să poată fi cercetate de către doritori. De asemenea, am realizat o bază de date cu toți oamenii de pe cruci (tot ce am găsit până acum), precum și cu simbolurile etnografice de pe ele. Ne dorim ca fiecare dintre aceste informații să fie încapsulate în cadrul unor coduri QR, iar vizitatorii să le scaneze pentru a afla povestea fiecărei cruci. Legat de codul QR, acestea vor încapsula modelul 3D al crucii, explicațiile etnografice despre simboluri și date despre cei a căror cruce era. De asemenea, vrem să punem tot textul de pe cruce într-o secțiune. În momentul în care scanezi QR-ul, ajungi în secțiunea fiecărei cruci (o să fie QR-cruce). Acolo o să ai absolut toate detaliile despre ele’, a precizat Iulian Tănașcu.
Proiectul a întâmpinat dificultăți încă de la debut, ca urmare a faptului că o parte dintre crucile aflate anterior în cimitir au fost luate de către localnici, unele dintre ele fiind folosite chiar la turnarea unor fundații.
‘În cazul celor decorative, oamenii le-au predat de bună voie atunci când au văzut că am început lucrul aici. Ni le-au adus ei pe șantier direct. În legătură cu cele din fundații, unde am putut, am mai preluat niște nume. O altă parte dintre ele erau băgate la 2-3 metri sub pământ. Multe sunt băgate în fundațiile de la garduri, prin sat, pentru că aveau nevoie de materiale de construcții, de piatră și era mai ieftin. Au fost luate în primii ani de la dezafectarea cimitirului. Altele, culmea, au fost folosite ca elemente decorative’, subliniază buzoianul.
De la debutul proiectului și până în prezent, localnicul a reușit să identifice în jur de 150 de cruci, dintre care 100 sunt pregătite pentru scanare.
Sursa foto: Iulian Tănașcu / Arhiva personală
Totodată, coordonatorul proiectului a reușit să strângă în jurul echipei sale și săteni care au apreciat gestul său de a reabilita monumentele funerare.
‘Până în prezent, după un an de săpături, am identificat, scos și curățat puțin peste 100 de cruci, iar munca merge greu deoarece, de fiecare dată când ne apucăm de treabă, mai identificăm cruci mai mici sau mai mari îngropate total. De asemenea, lucrăm foarte încet deoarece nu trebuie să ciobim sau zgâriem nicio cruce. Deoarece volumul de lucru este foarte mare, am apelat la ajutorul domnului Ion Tîrlașu din comuna Stîlpu care, fiind interesat de activitatea noastră aici, ne-a oferit ajutor. De asemenea, din ce în ce mai mulți săteni se adună și ne oferă ajutor. Ușor, ușor, prin ceea ce am făcut, am trezit o comunitate care devine, din ce în ce mai interesată și pasionată de istoria proprie’, spune Iulian Tănașcu.
După un an de activități, proiectul de reamenajare a moumentelor funerare abia a ajuns la jumătate, iar dorința echipei este ca până la finalul anului să finalizeze inventarierea și scanarea lor.
‘Deja se văd anumite îmbunătățiri din punct de vedere estetic. De asemenea, în zona din spate a ansamblului, o zonă care este goală, dorim să realizăm o mică ‘rezervație’ de trovanți. Am recuperat un număr însemnat de astfel de trovanți de la excavările din zonă, din perioada în care se lucra la canalizare. Vrem ca oamenii să se bucure de tot potențialul turistic și cultural, într-o singură zonă. De asemenea, vom realiza activități de plantare de copaci’, dezvăluie Iulian Tănașcu.
La sfârșitul săptămânii trecute a fost executată ultima parte de terasament de pe partea stânga a ansamblului, fiind astfel aranjate și securizate peste 100 de elemente funerare. Totodată, au fost purtate discuții informale cu experți peisagiști, pentru a realiza din ansamblu nu doar un punct cultural-istoric, ci și unul atractiv.
Domeniul ansamblului cuprinde atât elemente funerare, cât și o alee cu piatră de râu, lungă de 38 de metri și lată de 4 metri și spații care pot fi amenajate cu trovanți. În zona respectivă există un inventar centralizat care cuprinde 124 de elemente funerare.