Tribunalul nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu, iar acest proiect se va finaliza, deoarece astfel de grupuri sunt flexibile și pot fi pornite pe vârfurile de consum, când România importă scump, transmite ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
‘Nu demolăm niciun baraj! De fapt, instanța ne-a dat dreptate la Surduc-Siriu. Ieri a fost propagată o știre falsă: ‘România trebuie să demoleze barajul de la Surduc-Siriu!’ Doar că asociația Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare! Realitatea juridică este simplă: Tribunalul Cluj nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu și nici nu putea dispune așa ceva. Dimpotrivă – cererea Declic privind demolarea a fost respinsă. Ce s-a întâmplat cu adevărat? În dosarul 3757/117/2022, Declic a cerut instanței să oblige statul român și Hidroelectrica la demolarea lucrărilor de la hidrocentrala Surduc-Siriu, unde în 1981 a început proiectul unei hidrocentrale noi, unul dintre obiectivele de investiții pe care am reușit să le deblocăm în acești doi ani la Ministerul Energiei. Declic nu a cerut doar anularea unei autorizații, ci desființarea fizică a investiției! Tribunalul Cluj a respins această solicitare’, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
El a explicat că instanța a admis o excepție de nelegalitate privind autorizația de construire din 2009, dar această excepție este doar un instrument procedural și permite judecătorului să nu ia în calcul un act administrativ individual (autorizația), doar pentru a putea judeca fondul problemei, fără a fi influențat de respectivul act.
‘Ceea ce a și făcut și ne-a dat nouă, în fapt românilor care merită energie sigură, ieftină și curată, câștig de cauză. Pe scurt: instanța a spus că, chiar dacă autorizația de construire ar fi nelegală, nu există temei pentru demolarea hidrocentralei. Asta este esența sentinței. Nelegalitatea invocată este veche, ține de un acord de mediu din 2009, declarat și acela nelegal pe cale de excepție – pentru că evaluatorul ar fi fost părtinitor și că râul Bâsca Mare ‘ar fi secat’. O aberație tehnică transformată în pretext militant. Demolarea barajului a fost obiectul principal al procesului. Iar instanța, în cunoștință de cauză, a zis limpede: nu, barajul nu se demolează! Ceea ce e logic – lucrările de demolare ar cauza un impact mult mai grav asupra mediului față de finalizarea investiției. Prin urmare, chiar dacă pe formă activiștii Declic spun că au câștigat o excepție, pe fond au pierdut. Și asta contează’, a precizat Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, proiectul vizează o investiție de peste 1,15 miliarde lei, începută în 1981, care a fost proiectată inițial să genereze 228 MW energie verde – o hidrocentrală finalizată în proporție de 67%, într-o zonă critică pentru sistemul energetic național și care va și preveni inundațiile în județele Covasna și Buzău. Barajul e în județul Buzău, pe râul Bâsca Mare, parte din lanțul hidroenergetic Nehoiașu II.
‘Este vital pentru securitatea energetică a românilor, producția națională și locurile de muncă din zonă. Cât despre propaganda cu ‘ultimul râu sălbatic’, vă reamintesc: avem mii de kilometri de ape neamenajate în România. Dar avem doar câteva proiecte strategice în derulare. Iar cel de la Surduc-Siriu se va finaliza. Observăm că Declic și alte 2-3 asociații de mediu spun că puterea instalată în aceste hidrocentrale este mică. În total, sunt peste 700 MW, iar astfel de grupuri sunt flexibile, adică pot fi pornite pe vârfurile de consum, când România importă scump. De aceea, investițiile sunt vitale pentru o energie sigură și facturi mai mici. (…) Hidrocentrala Surduc-Siriu va fi finalizată. Cu respectarea mediului, pentru generațiile următoare’, a punctat ministrul Energiei.
Declic a anunțat miercuri, printr-un comunicat, că Tribunalul Cluj a admis, în parte, acțiunea Declic prin care a cerut demolarea tuturor lucrărilor realizate în cadrul proiectului ‘Amenajare Hidroenergetică Surduc-Siriu. Treapta Surduc Nehoiașu, Baraj Surduc’.
Procesul a început în anul 2022, când Declic a chemat în judecată Hidroelectrica și președintele Consiliului județean Covasna. Asociația Declic a solicitat obligarea Hidroelectrica la emiterea autorizației de desființare pentru AHE Surduc Siriu, demolarea tuturor lucrărilor și obligarea acesteia la restabilirea situației anterioare pe propria cheltuială.
‘Sentința civilă a Tribunalului Cluj reprezintă o premieră: instanța a decis că barajul Surduc, din Buzău, construit pe râul Bâsca Mare, parte a proiectului hidroenergetic Nehoiașu II, nu îndeplinește condițiile legale și ecologice necesare pentru a putea fi continuat. Proiectul hidrocentralei Nehoiașu II, care include un baraj pe râul Bâsca Mare, la Surduc, a fost aprobat în 1981, însă nu a fost finalizat în perioada regimului comunist. După 1989, în ciuda riscurilor evidente pentru mediu și a ineficienței dovedite a hidrocentralei, Hidroelectrica a insistat pentru continuarea lucrărilor. Declic, în urma unei serii de procese, a obținut, pe rând, anularea acordului de mediu și a autorizațiilor de construire emise în mod nelegal. Argumentul conform căruia barajul Surduc ar fi contribuit semnificativ la independența energetică a României este nejustificat. Capacitatea hidroenergetică estimată a hidrocentralei Nehoiașu II pe care o deservește ar fi reprezentat doar aproximativ 0,03% din totalul potențialului energetic al țării, un procent insignifiant, având în vedere necesitățile energetice ale României și resursele disponibile din surse mai sustenabile și mai puțin dăunătoare mediului. Mai mult, la consultarea publică de la Zaton reprezentanții Hidroelectrica au recunoscut că hidrocentrala ar funcționa doar 3-4 luni pe an’, se menționa în comunicat.
Sursa citată subliniază că Decizia Tribunalului Cluj, prin care a fost admisă în parte cererea Declic, nu este definitivă.